Retina este unul din cele trei straturi ale peretelui posterior al globului ocular, stratul cel mai intern, aici fiind locul unde se formeaza senzatiile vizuale, gratie prezentei unor celule speciale de origine nervoasa - conuri si bastonase.
De la aceste celule pleaca fibre nervoase, care, unindu-se, formeaza nervul optic; acesta face legatura intre ochi si creier
Avastinul (denumire comerciala a substantei numite Bevacizumab) a fost introdus in practica oftalmologica din anul 2005, in urma unor studii desfasurate in multe clinici de renume din intreaga lume.
El a fost aprobat pe piata farmaceutica din lume, dupa testari si studii clinice riguroase, ca tratament in cancerul metastatic colorectal, in care actioneaza prin blocarea unei anumite substante (numita VEGF, adica factor de crestere endoteliala vasculara) implicata in dezvoltarea vaselor de sange de care tumora are nevoie pentru a creste.
Oftalmologii s-au gandit la utilitatea Avastinului deoarece principala cauza a vaselor nou-formate sub retina (situatie care exista in anumite boli oculare) este VEGF, iar actiunea Avastinului este anti-VEGF. Deci, practic Avastinul blocheaza formarea unor vase de sange anormale, ce apare in cadrul unor afectiuni oftalmologice, astfel contribuind la ameliorarea sau incetinirea progresiei lor.
Pe masura ce Avastin-ul a fost utilizat pe scara din ce in ce mai larga, si numarul indicatiilor oftalmologice a crescut, astfel in prezent se foloseste in urmatoarele situatii:
•    Degenerescenta maculara legata de varsta, forma umeda (exudativa), prima si cea mai frecventa utilizare a Avastinului;
•    Retinopatia diabetica proliferativa;
•    Ocluzii vasculare retiniene
•    Miopia forte;
•    Striuri angioide;
•    Inflamatii corio-retiniene;
•    In unele traumatisme oculare;
•    Edemul macular, refractar la alte tratamente.
Initial se face o evaluare oftalmologica completa si complexa a pacientilor ce trebuie sa includa si o tomografie in coerenta optica a retinei - OCT
Injectiile se fa  la interval de o luna , urmate de o tomografie (OCT) de control ce se realizeaza la 1-2 luni de la ultima injectie. Dar tratamentul se particularizeaza pentru fiecare situatie in parte, existand si posibilitatea injectarii simultane si de substante antiinflamatoare (triamcinolon), cand este necesar. Anestezia este topica, se realizeaza cu picaturi.
Pacientul trebuie sa urmeze un tratament preoperator de doua zile, inaintea fiecarei injectii, in scopul preventiei unor posibile infectii intraoculare cat si unul postoperator , dupa fiecare injectie.
Dat fiind faptul ca in situatiile in care este indicata administrarea intraoculara a Avastin-ului, acuitatea vizuala a pacientului nu este foarte buna, acesta trebuie sa inteleaga ca scopul injectiilor este, in primul rand, o incercare de oprire a evolutiei bolii sale, de conservare a unei acuitati vizuale utile, de prevenire a deteriorarii acesteia si nu o revenire spectaculoasa.
In ceea ce priveste reactiile adverse, acestea nu trebuie confundate cu cele care apar ca urmare a administrarii sistemice a medicamentului (in perfuzie), pentru ca in situatia utilizare intraoculare, cantitatea de medicament folosita este infinit mai mica, iar gradul de absorbtie la nivelul organismului mult mai redusa. Astfel, extrem de rar pot sa apara: leziuni corneene si retiniene, dezlipire de retina, cataracta, glaucom, hipotonie, hemoragie ocular sau infectie oculara (endoftalmita).
INDICATII:
•  Degenerescenta maculara legata de varsta (DMLV), caracteristica persoanelor relativ varstnice, cea mai frecventa boala maculara, cu cele doua forme ale sale forma ‘uscata” si forma "umeda", sau exudativa
 Este o afectiune de etiologie necunoscuta, care afecteaza de obicei pacientii de varsta a treia, caracterizandu-se prin modificari progresive, degenerative, ireversibile ale zonei retiniene centrale (macula).
 Simptomele sunt dominate de modificarea vederii centrale, pacientul acuzand:
- dificultate la citit - literele apar strambe sau intrerupte - pana la pierderea totala a capacitatii de a citi sau de a vedea amanunte
- liniile drepte apar intrerupte sau ondulate, neregulate, etc.
- adesea apare o zona de ceata sau neclaritate in campul vizual central, cu vedere mai buna la nivel periferic.
Se descriu doua forme:
- Forma "uscata" (atrofica), mai frecventa - consta in aparitia unor zone de atrofiere a epiteliului pigmentar retinian si a fotoreceptorilor (conuri), zone care pot fi mai mult sau mai putin intinse.
- Forma "umeda" (exudativa) - consta in aparitia patologica a unor vase de sange anormale (neovascularizatie) la nivelul maculei, sub retina; aceste vase se pot dezvolta foarte mult, producand si "iesirea" de ser si sange din ele, in si sub retina si ducand astfel la forme avansate, ca Decolarea seroasa si/sau sero-hemoragica de epiteliu pigmentar retinian - faza in care vederea centrala scade foarte mult.
       Diagnosticul se stabileste pe baza examenului clinic si a investigatiilor paraclinice:
- Examenul fundului de ochi
- Fotografii color de fund de ochi
- Tomografie retiniana (OCT)
- Angiofluorografia retiniana (AFG)
In cazurile in care mediile oculare nu sunt transparente (cataracta avansata, leucoame corneene, hemoftalmus de diverse etiologii, etc), ecografia de pol posterior ne poate ajuta in diagnostic.
Forma atrofica nu are un tratament eficace; se pot incerca anumite produse ce contin antioxidanti si suplimente nutritive speciale pentru retina.
Forma exudativa poate beneficia de un tratament care sa amelioreze simptomatologia; este vorba despre injectarea in cavitatea oculara (intra-vitrean) de anumite substante care opresc cresterea neovascularizatiei - Avastin, Triamcinolon, Lucentis, Macugen. Aceste injectii se fac in mod repetat, la interval de o luna, in cure de cel putin trei injectii. Rezultatele sunt satisfacatoare in aprox.60 % din cazuri.
 
  Retinopatia diabetica. Diabetul este o boala metabolica, ce afecteaza intregul sistem vascular din organism, inclusiv la nivelul ochilor, dand nastere unor modificari specifice, numite generic retinopatie diabetica.
 Diagnosticul se realizeaza de catre medicul diabetolog-nutritionist, pe baza unor investigatii clinice si de laborator.
 Evolutia este progresiva, in ani de zile, iar fara un tratament adecvat duce inevitabil la orbire.
 Cauzele bolii nu sunt complet cunoscute; odata aparuta, evolutia acesteia nu poate fi oprita, ci doar incetinita sau intretinuta; de aceea detectarea ei timpurie este esentiala, indiferent de valoarea glicemiei.
 Retinopatia diabetica are mai multe stadii de evolutie:
- Retinopatia neproliferativa (background) - mici hemoragii si exudate la nivelul retinei, in general fara afectarea vederii, zona centrala (macula) nefiind afectata;
- Retinopatie pre-proliferativa, un stadiu mai avansat, in care hemoragiile si exudatele devin mai numeroase si diverse; acuitatea vizuala e modificata, prin afectarea zonei centrale a retinei (edem macular);
- Retinopatie proliferativa - stadiul cel mai avansat al bolii, constand in aparitia de vase noi, "nesanatoase" (neovase), foarte fragile, care se pot rupe, ducand la hemoragii masive intraoculare (hemoftalmus), cu pierderea marcata a vederii; de asemenea, prin formarea de bride de tesut fibros ce tractioneaza retina, se poate ajunge la dezlipire partiala sau totala de retina.
 
 Ocluzii vasculare retinene
 Ocluziile vasculare oculare sunt un grup de afectiuni ale vaselor sanguine retiniene caracterizate prin întreruperea circulatiei sângelui la un anumit nivel. Se produc printr-un mecanism asemanator cu al accidentelor vasculare cerebrale sau al infarctului miocardic, si anume ocluzia vasculara. În functiei de vasul afectat se clasifica în obstructia arterei centrale a retinei (OACR), obstructia venei centrale a retinei (OVCR) sau a ramurilor lor.
 Orice scadere brusca, nedureroasa a vederii, care nu îsi revine în câteva minute de la aparitie, trebuie sa alarmeze pacientul si sa îl determine sa se prezinte de urgenta la medicul oftalmolog. Acesta este singurul care poate pune diagnosticul si institui tratamentul. Întârzierea prezentarii la medic aduce dupa sine ineficacitatea oricarei terapii, consecinta finala fiind pierderea vederii.
Caracteristica principala a acestor boli este scaderea vederii, survenita brusc si fara durere. Vederea poate fi afectata în diferite grade, pâna la absenta senzatiei de lumina, de obicei la un singur ochi. Scaderea vederii poate fi precedata uneori de amauroza fugace, adica de pierdere brusca, tranzitorie si de scurta durata (citeva minute) a vederii la un ochi, ca „o perdea neagra care coboara pe ochi”, urmata de revenirea sa integrala. Cauza cea mai frecventa a acesteia este reprezentata de migrarea unui embol sau trombus la nivelul arterei centrale a retinei sau un spasm vascular. Amauroza fugace este un semnal de alarma pentru un viitor accident vascular ocular sau cerebral, de aceea se recomanda un consult cardiologic.
Ocluzia de ram venos (ORV)
Aceasta afecteaza numai ramuri ale re?elei venoase retiniene, invariabil la nivelul unei încrucisari arterio-venoase, prin compresia ramului venos de catre artera îngrosata si rigida (în ateroscleroza) în interiorul înveli?ului lor fibros comun. Se poate limita la o unica încruci?are arterio-venoasa în periferie sau poate implica un întreg cadran daca ocluzia afecteaza un ram mare, la marginea discului optic. Consecinta este încetinirea fluxului sanguin venos la nivelul blocajului cu aparitia unor conditii locale favorizante pentru formarea trombusului.
Factori de risc: ateroscleroza si hipertensiunea arteriala, vârsta peste 50 ani.
Simptome: depinde de locul obstructiei. Daca aceasta s-a produs în periferie, este posibil sa nu existe niciun simptom sau pot aparea mici scotoame în câmpul viziual. Daca ocluzia este centrala, afectând zona maculara, edemul care apare la acest nivel determina scaderea marcata a acuitatii vizuale si obiectele pot aparea deformate (metamorfopsii).
Diagnostic: examenul fundului de ochi arata vene retiniene dilatate si tortuoase, hemoragii retiniene profunde ?i superficiale, exudate vatoase, edem retinian în teritoriul afectat. Este posibila prezenta edemului macular . Dupa câteva luni ramân doar exudate dure, vase colaterale si microanevrisme, restul modificarilor dispar în timp. Paraclinic,Tomografia in coerenta optica  si Angiofluorografiaare o valoare semnificativa pentru identificarea zonelor de ischemie.
Complicatiile ORV sunt edemul macular, neovascularizatia retiniana si formarea de membrane epiretiniene.